{"id":11506,"date":"2023-12-15T13:48:56","date_gmt":"2023-12-15T11:48:56","guid":{"rendered":"https:\/\/ceccarcovasna.ro\/ro\/?p=11506"},"modified":"2023-12-15T13:48:57","modified_gmt":"2023-12-15T11:48:57","slug":"noutati-fiscale-europene-din-buletinul-de-stiri-etaf-15-decembrie-2023","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ceccarcovasna.ro\/ro\/noutati-fiscale-europene-din-buletinul-de-stiri-etaf-15-decembrie-2023\/","title":{"rendered":"Nout\u0103\u021bi fiscale europene din buletinul de \u0219tiri ETAF \u2013 15 decembrie 2023"},"content":{"rendered":"
\n\t\t\t
\n\t\t
\n\t
\n\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t
\n\t
\n\t\t

Viitoarea Pre\u0219edin\u021bie belgian\u0103 \u00ee\u0219i public\u0103 priorit\u0103\u021bile \u0219i programul<\/span><\/strong><\/p>\n

Pre\u0219edin\u021bia belgian\u0103 a Consiliului UE, ce \u00ee\u0219i va desf\u0103\u0219ura mandatul \u00een perioada 1 ianuarie-30 iunie 2024, a publicat vineri, 8 decembrie,<\/span>\u00a0priorit\u0103\u021bile<\/a>\u00a0sale \u0219i<\/span>\u00a0programul<\/a>. Cea de-a treisprezecea Pre\u0219edin\u021bie belgian\u0103 va fi structurat\u0103 \u00een jurul a \u0219ase priorit\u0103\u021bi:<\/span><\/p>\n

\u2013 ap\u0103rarea statului de drept, a democra\u021biei \u0219i a unit\u0103\u021bii;<\/span><\/p>\n

\u2013 consolidarea competitivit\u0103\u021bii noastre;<\/span><\/p>\n

\u2013 urm\u0103rirea unei tranzi\u021bii verzi \u0219i juste;<\/span><\/p>\n

\u2013 consolidarea agendei noastre sociale \u0219i de s\u0103n\u0103tate;<\/span><\/p>\n

\u2013 protejarea persoanelor \u0219i a frontierelor;<\/span><\/p>\n

\u2013 promovarea unei Europe globale. Pre\u0219edin\u021bia declar\u0103, \u00een special, c\u0103 va lucra pentru restr\u00e2ngerea decalajului \u00eencas\u0103rilor de TVA \u0219i pentru revizuirea legisla\u021biei referitoare la codul vamal, precum \u0219i a normelor de impozitare pentru munca la distan\u021b\u0103 la nivel transfrontalier. Av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 Pre\u0219edin\u021bia belgian\u0103 va \u00eencheia o legislatur\u0103 parlamentar\u0103 european\u0103 \u0219i va \u00eencepe o alta, aceasta va depune eforturi pentru a finaliza dosare importante nerezolvate, stimul\u00e2nd \u00een acela\u0219i timp discu\u021biile privind starea economic\u0103 a Uniunii \u0219i viitorul acesteia.<\/span><\/p>\n

Rezultatele \u0219edin\u021bei ECOFIN din 8 decembrie<\/span><\/strong><\/p>\n

Vineri, 8 decembrie, mini\u0219trii de finan\u021be ai UE<\/span>\u00a0s-au \u00eent\u00e2lnit<\/a>\u00a0la Bruxelles pentru a discuta, printre multe alte subiecte, reforma Pactului de stabilitate \u0219i de cre\u0219tere, pachetul ajustat pentru urm\u0103toarea genera\u021bie de resurse proprii prezentat \u00een iunie 2023 \u0219i euro digital. \u00cen domeniul fiscalit\u0103\u021bii, Consiliul ECOFIN a aprobat\u00a0<\/span>raportul<\/a>\u00a0obi\u0219nuit c\u0103tre Consiliul European privind aspectele fiscale, care eviden\u021biaz\u0103 progresele realizate de Pre\u0219edin\u021bia spaniol\u0103 \u00een ultimele \u0219ase luni. De asemenea, Comisia a luat act de un<\/span>\u00a0raport de progres<\/a>\u00a0cu privire la pachetul TVA \u00een era digital\u0103 (Vida). \u00cen final, mini\u0219trii de finan\u021be ai UE au aprobat, de asemenea,\u00a0<\/span>concluziile<\/a>\u00a0cu privire la progresul ob\u021binut de Grupul pentru Codul de conduit\u0103 sub Pre\u0219edin\u021bia spaniol\u0103.<\/span><\/p>\n

Acord privind statutul actualizat al Cur\u021bii Europene de Justi\u021bie<\/span><\/strong><\/p>\n

Joi, 7 decembrie, eurodeputa\u021bii Comisiei pentru afaceri juridice \u0219i statele membre ale UE au ajuns la un<\/span>\u00a0acord<\/a>\u00a0privind reforma Cur\u021bii de Justi\u021bie a Uniunii Europene (CJUE) pentru a \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi eficacitatea gestion\u0103rii volumului de munc\u0103. Av\u00e2nd \u00een vedere num\u0103rul tot mai mare de cereri pentru o hot\u0103r\u00e2re preliminar\u0103 aduse \u00een fa\u021ba Cur\u021bii de Justi\u021bie \u0219i de recursuri \u00eempotriva deciziilor Tribunalului, Curtea de Justi\u021bie a prezentat, \u00een decembrie 2022, o cerere de modificare a Protocolului nr. 3 privind statutul s\u0103u. \u00cen conformitate cu acordul provizoriu, cererile pentru hot\u0103r\u00e2ri preliminare \u00een domenii specifice, cum ar fi sistemul comun de TVA, accizele, codul vamal, compensa\u021biile acordate pasagerilor pentru serviciile de transport \u00eent\u00e2rziate sau anulate sau pentru schema de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de ser\u0103 ar trebui s\u0103 fie transferate de la Curtea de Justi\u021bie la Tribunal. Acest lucru ar trebui s\u0103 u\u0219ureze o parte din volumul de munc\u0103 al Cur\u021bii de Justi\u021bie, \u00eentruc\u00e2t cererile din aceste domenii reprezint\u0103 \u00een medie 20% din totalul cererilor, conform co-legiuitorilor. Cele mai sensibile \u0219i complexe cauze privind interpretarea dreptului primar vor continua s\u0103 fie audiate de c\u0103tre Curtea de Justi\u021bie. Propunerea de reform\u0103 permite, de asemenea, extinderea mecanismului prin care se stabile\u0219te dac\u0103 este permis\u0103 introducerea unei c\u0103i de atac. Mai mult, se va asigura un acces public mai larg la unele dintre documentele de\u021binute de Curtea de Justi\u021bie, cum ar fi observa\u021biile scrise ale p\u0103r\u021bilor \u00een cauz\u0103. \u00cen final, \u00een cazul unei noi cereri pentru o hot\u0103r\u00e2re preliminar\u0103, Parlamentul European, Consiliul \u0219i Banca Central\u0103 European\u0103 vor avea, de acum \u00eenainte, dreptul de a prezenta Cur\u021bii declara\u021bii sau observa\u021bii scrise. Dup\u0103 ce va fi aprobat \u00een mod oficial de \u00eentregul Parlament European \u00een plen \u0219i de statele membre, statutul actualizat va intra \u00een vigoare \u00een luna urm\u0103toare public\u0103rii \u00een Jurnalul Oficial.<\/span><\/p>\n

CJUE afirm\u0103 c\u0103 hot\u0103r\u00e2rile fiscale acordate de Luxemburg companiei Engie sunt conforme cu legisla\u021bia UE<\/span><\/strong><\/p>\n

\u00centr-o<\/span>\u00a0hot\u0103r\u00e2re<\/a>\u00a0emis\u0103 mar\u021bi, 5 decembrie, Curtea de Justi\u021bie a Uniunii Europene (CJUE) a decis anularea Hot\u0103r\u00e2rii Tribunalului din mai 2021, decizia Comisiei Europene din 2018, care a confirmat faptul c\u0103 hot\u0103r\u00e2rile fiscale anticipate acordate de Luxemburg companiei Engie \u00een 2008 \u0219i 2014 erau ajutoare de stat incompatibile cu pia\u021ba intern\u0103. \u00cen decizia sa, CJUE consider\u0103 c\u0103 examinarea Comisiei a fost contrar\u0103 dreptului european \u0219i c\u0103 s-a comis o eroare \u00een stabilirea sistemului de referin\u021b\u0103 care constituie punctul de plecare pentru examinarea comparativ\u0103 care trebuie efectuat\u0103 pentru a evalua selectivitatea acestor m\u0103suri fiscale \u0219i, prin urmare, clasificarea lor ca ajutor de stat interzis. Aceasta consider\u0103, de asemenea, c\u0103 Tribunalul a acceptat \u00een mod eronat concluzia Comisiei cu privire la existen\u021ba unei astfel de leg\u0103turi condi\u021bionate \u00eentre cele dou\u0103 tratamente fiscale \u00een cauz\u0103. CJUE afirm\u0103 c\u0103, \u00een mod similar, Tribunalul de Prim\u0103 Instan\u021b\u0103 a s\u0103v\u00e2r\u0219it o eroare atunci c\u00e2nd a considerat c\u0103 CE nu era obligat\u0103 s\u0103 \u021bin\u0103 seama de practica administrativ\u0103 a autorit\u0103\u021bilor fiscale luxemburgheze \u00een ceea ce prive\u0219te o prevedere na\u021bional\u0103 privind abuzul de drepturi. \u201eAceste erori au afectat \u00eentreaga analiz\u0103 a selectivit\u0103\u021bii\u201d, a concluzionat CJUE. Din acest motiv, a decis s\u0103 urmeze recomandarea formulat\u0103 \u00een mai de avocatul general Juliane Kokott de a anula decizia Comisiei.<\/span><\/p>\n

Un nou studiu al Parlamentului European privind rolul de semnalare al datelor ISD \u00een lupta \u00eempotriva evit\u0103rii obliga\u021biilor fiscale<\/span><\/strong><\/p>\n

La solicitarea subcomisiei pentru chestiuni fiscale (FISC), Departamentul de politici economice, \u0219tiin\u021bifice \u0219i de calitate a vie\u021bii al Parlamentului European a publicat recent un<\/span>\u00a0raport<\/a>\u00a0intitulat\u00a0Bune practici fiscale \u00een lupta \u00eempotriva evit\u0103rii obliga\u021biilor fiscale: Rolul de semnalare al datelor ISD<\/em>. Raportul examineaz\u0103 rolul investi\u021biilor str\u0103ine directe (ISD) \u00een paradisurile fiscale. Deoarece ISD \u0219i filialele str\u0103ine ale firmelor multina\u021bionale din jurisdic\u021biile cu fiscalitate redus\u0103 ar putea oferi acestor firme oportunit\u0103\u021bi de a-\u0219i reduce sarcina fiscal\u0103, ISD \u0219i evitarea fiscal\u0103 interna\u021bional\u0103 a corpora\u021biilor sunt str\u00e2ns legate. Statisticile privind stocurile ISD arat\u0103 m\u0103sura \u00een care statele membre au modele ISD normale sau anormale. Anomaliile reprezint\u0103 un punct de plecare pentru o analiz\u0103 suplimentar\u0103 a eventualelor regimuri fiscale preferen\u021biale sau chiar d\u0103un\u0103toare din aceste \u021b\u0103ri, se mai arat\u0103 \u00een raport. Potrivit raportului, ponderea investi\u021biilor str\u0103ine directe \u00een PIB a crescut de la 36% la 45% \u00eentre 2009 \u0219i 2017, suger\u00e2nd o cre\u0219tere a globaliz\u0103rii, dar ar putea, de asemenea, s\u0103 ofere mai multe oportunit\u0103\u021bi de evitare a obliga\u021biilor fiscale interna\u021bionale. Centrele financiare Hong Kong, Irlanda, Luxemburg, Olanda, Singapore \u0219i Elve\u021bia sunt responsabile pentru aproximativ 90% din stocurile ISD din toate paradisurile fiscale. Raportul analizeaz\u0103, de asemenea, posibile noi politici europene care ar putea reduce func\u021bia de canal a paradisurilor fiscale europene. Se men\u021bioneaz\u0103 \u00een special beneficiile propunerilor UNSHELL \u0219i BEFIT. Potrivit cercet\u0103torilor, posibilitatea unor rate minime de re\u021binere la surs\u0103 pentru fluxurile de dividende, dob\u00e2nzi \u0219i redeven\u021be la frontiera extern\u0103 a UE ar reduce, de asemenea, utilizarea strategiilor de cump\u0103rare a tratatelor fiscale de c\u0103tre multina\u021bionale \u0219i ar reduce func\u021bia de canal a paradisurilor fiscale din UE.<\/span><\/p>\n

Propunerea Sociali\u0219tilor \u0219i a Democra\u021bilor europeni pentru o tax\u0103 pe pia\u021ba unic\u0103<\/span><\/strong><\/p>\n

Un<\/span>\u00a0studiu<\/a>,\u00a0<\/em>comandat de Grupul Sociali\u0219tilor \u0219i Democra\u021bilor din Parlamentul European, publicat mar\u021bi, 5 decembrie, face o propunere pentru o tax\u0103 pe pia\u021ba unic\u0103 a UE (SML) pentru grupurile multina\u021bionale pentru finan\u021barea bugetului UE. \u00cen opinia autorilor, domeniul de aplicare al SML ar trebui s\u0103 fie consecvent cu legisla\u021bia anterioar\u0103 a UE, \u0219i anume schimbul automat obligatoriu de rapoarte pentru fiecare \u021bar\u0103 \u00een parte din Directiva privind cooperarea administrativ\u0103 \u0219i din Directiva privind un nivel minim de impozitare efectiv\u0103 din cadrul celui de-al doilea pilon. SML ar trebui s\u0103 vizeze grupuri multina\u021bionale care \u00ee\u0219i desf\u0103\u0219oar\u0103 activitatea \u00een statele membre ale UE \u0219i care beneficiaz\u0103 astfel de pia\u021ba intern\u0103 cu venituri de cel pu\u021bin 750 milioane euro \u00een cel pu\u021bin doi din cei patru ani fiscali imediat anteriori anului fiscal, afirm\u0103 ace\u0219tia.\u00a0 SML ar trebui s\u0103 fie conceput ca o supratax\u0103 asupra bazei impozabile armonizate la nivelul UE. Cu alte cuvinte, Uniunea ar percepe o supratax\u0103 \u00een zonele \u00een care Uniunea \u0219i-a exercitat deja competen\u021ba de a armoniza baza de impozitare, potrivit explica\u021biilor studiului. Conform raportului, o astfel de tax\u0103 ar putea str\u00e2nge \u00eentre 4 \u0219i 10 miliarde de euro pe an.<\/span><\/p>\n

A fost lansat un nou grup operativ privind impozitarea interna\u021bional\u0103 pentru dezvoltare \u0219i clim\u0103<\/span><\/strong><\/p>\n

Cu ocazia COP28, Antigua \u0219i Barbuda, Barbados, Spania, Fran\u021ba, Kenya, Comisia Uniunii Africane \u0219i Comisia European\u0103, \u00een calitate de observator, au lansat vineri, 1 decembrie,<\/span>\u00a0potrivit surselor<\/a>, un nou grup operativ privind impozitarea interna\u021bional\u0103. Sus\u021binut de Funda\u021bia European\u0103 pentru clim\u0103, grupul va examina noi surse de venituri care ar putea debloca fonduri suplimentare pentru ac\u021biuni \u00een favoarea dezvolt\u0103rii, naturii \u0219i climei, \u00een special prin mecanisme fiscale inovatoare. Scopul s\u0103u va fi de a identifica cele mai promi\u021b\u0103toare c\u0103i \u0219i de a prezenta propuneri concrete la COP30. Grupul operativ se va \u00eent\u00e2lni pentru prima dat\u0103 la \u00eenceputul anului 2024, pentru a desemna exper\u021bi de sprijin \u0219i pentru a-\u0219i defini planul de lucru.\u00a0<\/span><\/p>\n

Au fost publicate statisticile OCDE privind veniturile pentru anul 2023<\/span><\/strong><\/p>\n

Pre\u021burile ridicate la energie, declan\u0219ate de r\u0103zboiul de agresiune al Rusiei \u00eempotriva Ucrainei, au determinat guvernele s\u0103 reduc\u0103 accizele \u00een 2022, ceea ce a dus la sc\u0103derea nivelurilor de impozitare \u00een multe \u021b\u0103ri, potrivit unei noi<\/span>\u00a0analize OCDE<\/a>\u00a0publicat\u0103 miercuri, 6 decembrie.<\/span>\u00a0Raportul<\/a>\u00a0arat\u0103 c\u0103 rata medie a impozitului \u00een PIB din OCDE a sc\u0103zut cu 0,15 puncte procentuale (p.p) \u00een 2022, la 34,0%. \u201eAcesta a fost doar a treia sc\u0103dere de acest fel de la criza financiar\u0103 global\u0103 din 2008-2009\u201d, a declarat OCDE. Veniturile din accize au sc\u0103zut ca pondere \u00een PIB \u00een 2022 \u00een 34 din cele 36 de \u021b\u0103ri pentru care sunt disponibile date preliminare, sc\u0103z\u00e2nd \u00een termeni absolu\u021bi \u00een 21 dintre acestea. \u00cen unele \u021b\u0103ri, \u00een special \u00een Europa, aceste sc\u0103deri au fost legate de reducerea impozitelor pe energie, precum \u0219i cererea \u00een sc\u0103dere pentru produsele energetice. Veniturile din taxa pe valoarea ad\u0103ugat\u0103 (TVA) au sc\u0103zut, de asemenea, ca pondere \u00een PIB \u00een 19 \u021b\u0103ri, \u00een parte din cauza politicilor de protec\u021bie a consumatorilor \u00eempotriva pre\u021burilor ridicate la energie \u0219i alimente. Sc\u0103derea veniturilor din accize \u00een 2022 a fost par\u021bial compensat\u0103 de cre\u0219terea veniturilor din impozitele pe profit (CIT), care a crescut ca pondere \u00een PIB \u00een mai mult de trei sferturi din \u021b\u0103rile OCDE, pe fondul profiturilor \u00eentreprinderilor mai mari, \u00een special \u00een sectorul energetic \u0219i agricol. Veniturile fiscale totale au sc\u0103zut ca pondere \u00een PIB \u00een 21 din cele 36 \u021b\u0103ri \u00een 2022, au crescut \u00een 14 \u021b\u0103ri \u0219i au r\u0103mas la acela\u0219i nivel \u00eentr-una singur\u0103, constat\u0103 OCDE.<\/span><\/p>\n

Declinarea responsabilit\u0103\u021bii:<\/strong>
Acest buletin de \u0219tiri con\u021bine informa\u021bii despre politicile fiscale europene \u0219i evolu\u021biile colectate din documente oficiale, audieri, conferin\u021be \u0219i pres\u0103. Acesta nu reflect\u0103 pozi\u021bia oficial\u0103 a ETAF \u0219i nici nu ar trebui s\u0103 fie considerat\u0103 drept declara\u021bie scris\u0103 \u00een numele ETAF.<\/span><\/p>\n\t<\/div>\n<\/div>\t\t<\/div>\n\t<\/div>\n<\/div>

\n\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t